NA MAEHAA NO FAAA

22 ’ÖRERO HAUITI ë, tei hea tö ’oe hupe ? HAUITI ë, tei hea tö ’oe hupe ? ’Ua pata te parau i te tari’a o Tü ’Ua pata te parau i te tari’a o Äta Nä maeha’a nö HAVAI’I Parauhia i teie mahana, ’o RA’IÄTEA Fano atura i TAHITI NUI MÄRE’ARE’A Nä te moana uriuri, te moana o HIVA Nö te tämata i te hupe to’eto’e o HAUITI Tïpaera’a i TAHITI NUI MÄRE’ARE’A ’Öutu mai nei i TETAHA, ’oia ’o FAA’A I TE RIMA VE’AVE’A Hä’ati ia ’oe e TAHITI TE AFEAFE RAU nä te tai, Tere i TE OROPA’A… TEVA I UTA… TEVA I TAI… TEAHAROA… HAURURU… MÄHINA… TE PORIÖNU’U… ’O TATA’A, Tei fa’ari’i ia räua i ni’a i te fenua Tere, mai te ’äivi nö PIAFAU Tae atu i TEROMA nä te hiti ’änävai Täpiri atura i teie pu’u mou’a Fenuahia e te marae o TE’APATA Nu’u atura i te pae topara'a mahana Nö te patu i tö räua marae Mai te va’a tau’ati ra te huru TE MOMEA te i’oa I reira räua i te nohora'a Tïa’i noa atu ai i tö ’oe hupe to’eto’e, e HAUITI ë ! TAPIÖI te i’oa o teie mou’a Mai ia TAPIÖI i RA’IÄTEA Moera’a nä räua i te pö ’A tahataha mai ai te hupe o OROMATA’I « ’Auë te änuanua o te hau» HAUITI ë, teie tö ’oe hupe ! HAUITI ë, e upo’oti'a mäua ! Tätapitöra’a ’Ei tämahanahanara’a i nä tino nei Mai te marü ra o te tüpa’i, riro mai nei ’ei pe’ape’a hau ’ore I TUA’IRI’IRI, nä maeha’a i ta’aviri ai I TE HOROHORO, räua i horo ai, taputö noa ai I MATA’ERE’ERE, i ’ere’ere ai te mata o tahi maeha’a I ATA’AROA, tö räua matera’a Tahe mai nei te ne’one’o o nä tino ’O VAIHAU’A te pape, ’oia ’o PAPEHAU’A Täpa’o fa’a’ite i tö TEFANA ë ’Ua mate nä ’aito ’Äre’a tö räua värua rä TATA’A ia te vaira’a Rere atu ai i HAVAI’I, i te ROHOTU NO’ANO’A Te vähi nö reira mai. ’I fa’ateni ana vau ’i tö ’oe parau e HAUITI ’O vau nei o Larry a ENA no te fare ha’api’ira’a ’e vai nei ’i ni’a ’i te mou’a o PU’URAI … ’o FARAHEI NUI Ia ’oe te’ie taura nati no TARATONI e nö HAVAI’I Ia ’oe te’ie naho’a tei here ’i tö’u reo Fa’ari’i mai ’i te tähopu o te hupe ’o HAUITI… Parahi ana’e HAUITI, où se trouve ta rosée ? HAUITI, où se trouve ta rosée ? Tü a entendu parler de sa renommée ; Äta aussi Les jumeaux de HAVAI’I Que l’on appelle aujourd'hui, RA’IÄTEA Ils voguèrent vers TAHITI NUI MÄRE’ARE’A Par l’océan sombre de HIVA Afin d’affronter la rosée glaciale de HAUITI En s’approchant de TAHITI NUI MÄRE’ARE’A Ils s’approchèrent de TETAHA, dit FAA’A I TE RIMA VE’AVE’A Faisant le tour de TAHITI TE AFEAFE RAU par la mer, Longeant TE OROPA’A… TEVA I UTA… TEVA I TAI… TEAHAROA… HAURURU… MÄHINA… TE PORIÖNU’U… TATA’A Où ils accostèrent Continuant vers PIAFAU Passant à TEROMA par le bord de rivière Puis s'approchant des montagnes Où gît le marae TE’APATA Avançant vers le soleil couchant Pour construire leur marae Telle une pirogue double Nommée MOMEA Où ils logèrent En attendant ta rosée glaciale, ô HAUITI Cette montagne nommée TAPIÖI Comme celle de RA’IÄTEA Dans leur sommeil, Tomba la rosée de OROMATA’I Paisible arc-en-ciel HAUITI, voilà ta rosée glaciale ! HAUITI, nous te vaincrons. Ils s’amusèrent à se battre Afin de se réchauffer Mais ce jeu se termina par un vrai combat TUA’IRI’IRI, où ils se roulèrent TE HOROHORO, où ils coururent tout en se battant MATA’ERE’ERE, où l’un des deux reçut un œil au beurre noir ATA’AROA, où ils moururent La décomposition nauséabonde de leurs corps s’écoula Formant VAIHAU’A la rivière, dite aussi PAPEHAU’A Informant la mort des deux frères Au peuple de TEFANA Et leurs âmes S’envolèrent vers TATA’A Rejoignant HAVAI’I puis ROHOTU NO’ANO’A D’où ils venaient. Je viens de déclamer pour HAUITI Je me nomme Larry ENA de l'école Située sur la montagne de PU’URAI… FARAHEI NUI Toi, peuple qui nous lie, de Nouvelle-Calédonie et Hawa ï Toi, spectateur présent par amour pour ma langue Reçois mes salutations avec la brise de HAUITI… Je te dis au revoir. Nä maeha’a nö Havai’i - Charles Hunter

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw